Întru numele lui Dumnezeu - Îngăduitorul, Milostivul !
-Peștera-
(111 versete)
01.Laudă lui Dumnezeu çel care a pogorât asupra slujitorului Său Scriptura şi nu a lăsat referitor la aceasta vreun cusur.
02.O îndreptare, pentru ca să prevină o urğie aprigă de la El și ca să binevestească drept-credincioşilor, acelora care împlinesc çele cuvenite, faptul că pentru ei este o răsplată binefăcătoare,
03.așezați întru aceasta de-a pururi,
04.şi ca să-i prevină pe çei care zic: “Dumnezeu şi-a luat un fiu!”.
05.Nu au ei referitor la açeasta vreo știință, și nici tații lor. Grozavă este vorba çe iese din gurile lor. Și, de fapt, ei nu zic decât o minçiună!
06.Apoi, tu să nu-ți dai sufletul pe urmele lor, dacă ei nu vor crede în açeastă relatare!
07.Într-adevăr, Noi am creat çeea çe este pe pâmânt ca o podoabă pentru el, ca să vedem care dintre ei este mai bun la faptă.
08.Şi, cu adevărat, vom prefaçe çeea çe este pe el în dune aride.
09.Oare ai cuğetat despre tovarășii Refugiului şi ai desenelor rupestre – cele çe au fost dintre ale semnele noastre, o minunare?
10.Atunçi când s-au adăpostit tinerii la Refugiu, au spus: “Domnul nostru! Dăruieşte-ne nouă de la Tine o Încuviințare şi ușurează pentru noi, din însărcinările noastre, o îndreptățire!”.
11.Deçi, am vıbrat asupra urechilor lor în Refugiu ani prestabiliți.
12. După care i-am sculat pentru ca să înfățișăm care dintre çele două părți a cuantificat referitor la cât au stat ca durată.
13.Noi o să-ţi istorisim povestea lor întru Adevăr. De bună seamă, ei erau tineri çe credeau în Domnul lor, iar Noi le-am sporit călăuzirea
14.Noi am oblojit asupra inimilor lor, atunçi când s-au ridicat şi au spus: “Domnul nostru este Domnul çerurilor şi al pământului. Noi nu kemăm în locul Lui vreun zeu, căçi, fără îndoială, am fi pronunțat altminteri o grozăvie.”.
15.Asemenea lor sunt oamenii noştri! Apucătorii de zei, în locul Lui, de çe nu vin cu o autoritate manifestă asupra lor? Apoi, çine este mai nedrept decât çel care născoceşte referitor la Dumnezeu o minçiună?
16.Iar atunçi când vă veţi rupe de ei şi de çeea çe eı venerează în locul lui Dumnezeu, apoi retrăğeţi-vă la Refugiu. Va spori Domnul vostru din Încuviințarea Sa și va înlesni pentru voi, din însărçinările voastre, o oază.
17.Căçi ai văzut soarele: atunçı când răsare - aparent se depărtează de refugiul açelora, al normalității; iar când asfințește - ocolește pe açeia aparținând anormalității, deoareçe eı sunt într-un maidan din acela... Açeasta este din semnele lui Dumnezeu. Çel pe care îl călăuzeşte Dumnezeu apoı el este bine-călăuzitul, iar pe çel care-l rătăcește, apoi nu vei afla pentru el oblăduitor- călăuzitor.
18.Tu i-ai crezut treji, pe când ei erau adormiţi. Iar Noi am răsuçit açelea ale normalității, cât și ale anormalității, căci asmuțitorul lor își întinsese cele două coate întru proptire. Oare te-ai fi ridicat împotriva açelora? Nu te-ai fi întors de la açelea ca să scapi și nici nu te-ar fi cuprins de la açelea vreo groază?
19.Și tot așa Noi i-am trezit ca să se cerceteze între ei. Spune un vorbitor dintre ceilalți: “Cât aţi stat?” Ei ziseră: “Am zăbovit o zi ori chiar mai puţin.”. Ceilalți spuseră: “Domnul vostru ştie bine despre cât aţi stat.Așadar, trimiteţi pe unul dintre voi cu acești arginții ai voştri către cetate, așadar să bage de seamă o voi primenită hrană, apoi să vă aducă privizii din ele. Și să se poarte bland, ca să nu vă dibuie careva.
20.Negreșit, aceia, dacă vă dibuie, or să arunce cu pietre în voi sau vă vor întoarce la credinţa lor şi nu veţi mai izbândi atunci, niciodată.”.
21.Şi, în chipul acesta, le-am dezvăluit lor ca să ştie faptul că făgăduiala lui Dumnezeu este Adevăr şi că asupra Ceasului nu este nici o îndoială referitor la el. Şi când dezbăteau între ei sortirea lor, spuseră: “Ridicați deasupra acelora o zidire! Domnul lor știe despre ei!”.Spune acelora care au prevelat asuprea sarcinii lor: “Să nu adoptăm asupra acestora un sanctuar!”.
22.Vor zice: “Trăime! Al patrulea al lor e asmuțitorul lor câinele.”. Vor zice: “Sunt cinci! Al șaselea dintre ei e asmuțitorul lor.”, ghicind despre Taină. Și vor mai zice: “Sunt şapte! Iar alt aptelea era asmuțitorul lor.”. Spune: “Domnul meu știe despre numărul lor. Ceea ce se știe despre aceia este puțin.”. Deci, nu vă contraziceți referitor la aceasta, doar dacă este un argument evident, căci nu are autoritate întru acesta, dintre aceia, nimeni.
23.Și nu-ți spune despre un lucru: “Negreșit, o să fac asta mâine devreme!”,
24.ci doar:”Să dea Dumnezeu!”. Și aminteşte-L pe Domnul tău, atunci când ai uitat, şi spune: “Poate că mă va călăuzi Domnul meu să mă apropii de aceasta aşa cum se cuvine.”.
25.Iei au rămas în refugiul lor trei sute de ani, căci au depășit o noime.
26.Spune: “Dumnezeu ştie prea-bine referitor la cât au stat. A Lui este nevăzutul cerurilor şi pământului. Ia mainte la acestă și ascultă! Nu există pentru ei în afară de El vreun oblăduitor, căci nu împarte întru cârmuirea Lui cu nimeni.
27.Și recită ceea ce ţi-a fost dezvăluit din Scriptura Domnului tău. Nu fii răstălmăcitor al Cuvintele Sale, căci nu vei afla în afara Lui vreo adăpostire.
28.Și rezistă sinelui tău dimpreună cu cei care cheamă pe Domnul lor întru dis-de-dimineaţa, cât şi seara, dorind faţa Lui. Și nu trece cu vederea peste astea, tânjind poleiala Vieţii lumești. Și nici nu-i da ascultare orcui neglijăm în inima lui ca să Ne pomenească, și-și urmează poftele, căci este lucrul lui pripeala.
29.Și spune: “Este Adevărul este de la Domnul nostru. Deci, oricine voieşte – să creadă sau să tăgăduiască.”. Fără îndoială, Noi le-am pregătit nedrepţilor un foc ce îi va cuprinde în văpăile lui. Iar dacă cer ajutor, vor fi ușuraţi cu apă asemenea aramei topite ce le va opări feţele. Ce băutură nenorocită și ce şedere rea!
30.Cu adevărat, acelora care cred şi împlinesc cele cuvenite, de bună seamă, nu vom lăsa să se piardă răsplata oricui face fapte bune.
31.Pentru cei asemenea sunt Grădinile Edenului izvorând de dedesubtul lor pârâurile, unde vor fi împodobiţi cu brăţări de aur şi înveşmântaţi cu straie verzi din mătase şi brocart. Se vor lăfăi acolo pe divanuri. Ce minunată răsplată! Cel mai bun culcuș!
32.Și înfățișează-le ca pildă pe cei doi oameni: i-am dat unuia dintre ei două grădini cu vie pe care le-am tivit cu curmali, iar între ele am pus un ogor.
33.Fiecare ditre cele două grădini dădeau rodul lor şi nu lipsea de acolo nimic. Şi Noi am făcut să ţâşnească un pârâu între ele.
34.Așadar, era pentru el un beneficiu, deci a zis către tovarășul său în timp ce vorbea el: “Eu sunt mai înstărit decât tine şi mai puternic în oameni.”.
35. Și intră în grădina sa, fiind nedrept cu el însuşi. Mai zise: “Nu cred că aceasta va pieri vreodată
36.şi nici nu cred că Ceasul dăinuie. Şi nici chiar dacă voi fi dus înaintea Domnului meu, nu voi afla, în schimb, ceva mai bun decât aceasta reintoarcere.”.
37.I-a spus lui tovarăşul său cu care statea de vorbă el: “Oare tu negi despre Cel care ate-a creat Tu din ţărână, apoi dintr-o picătură de sămânţă şi care apoi te-a proporționat ca om?
38.Noi, în niciun caz! El este Dumnezeu, Domnul meu! Iar eu nu alătur pe nimeni Domnului meu.
39/Iar tu de ce nu ai spus atunci când ai intrat în grădina ta: “Orice vrea Dumnezeu! Nu este putere decât întru Dumnezeu!”. Dacă mă vezi că sunt mai jos de tine, în avere şi copii,
40. este poate pentru că Domnul meu îmi va dărui ceva mai bun decât grădina ta, asupra căreia probabil va trimite o socoteală din cer, de va deveni pulbere alunecoasă.
41.Ori apa ei va seca şi apoi nu o vei mai putea afla pe ea.”.
42.Şi rodul său a fost învăluit… Deci, acela începu să îşi frângă mâinile pentru ceea ce învestise în ea, căci atârna veștejită pe spalierii ei, și zicea: “Ce bine ar fi fost de n-aş fi alăturat pe nimeni Domnului meu!”.
43.Şi nu a fost nimeni, niciun grup, care să-l poată ajuta din afara lui Dumnezeu, și nu fost sprijinit.
44.Întru aceasta este oblăduirea lui Dumnezeu, Adevărul. La El este cea mai bună răsplată şi cel mai bun deznodământ.
45.Și dă-le drept pildă Viaţa lumească: ea este asemenea unei apei pe care o pogărâm din cer şi care apoi aoi e absorbită de ierburile pământului ce se prefac mai apoi în păiş uscat pe care îl împrăştie vântul, căci Dumnezeu asupra fiecărui lucru este Cel Atotuternic.
46.Averea şi copiii sunt podoaba Vieţii lumești, însă trăinicia faptele bune sunt la Dumnezeu cea mai bună răsplată și cea mai bună râvnă.
47.În Ziua când vom mișca munţii şi vei vedea pământul ca un şes, și îi vom aduna pe toţi oamenii, fără a ne scăpa vreunul,
48. și ei vor fi înfăţişaţi pe rând înaintea Domnului tău: “Cu adevărat, aţi venit la Noi precum v-am creat întâia dată, deși ați pretins că nu există pentru voi un soroc!”.
49. Și Am plasat Scriptura pentru ca să-I vezi pe nelegiuiţi înfricoşaţi de ceea ce este în ea. Iar ei vor zice: “Vai nouă! Ce este cu această Carte căreia nu-i scapă nimic, fie mare, fie mic, fără să-l contabilizeze?”. Și vor afla ceea ce au săvârșit scos la iveală, căci nu va nedreptăţi Domnul tău pe nimeni.
50. Iar atunci când le-am spus îngerilor: “Subordonaţi-vă lui Adam!”, apoi ei se supuseră, în afară de Iblis, ce era dintre djini, care s-a răzvrătit împotriva poruncii Domnului său. Oare îi veţi lua, pe el şi pe urmaşii lui, ca protectori în locul Meu, deși ei vă sunt vrăjmaşi? Josnică substituire pentru cei incorecţi!
51.Este ceea ce Am mărturisit acelora la crearea cerurilor și a pământului, căci nu este o creație a lor înşişi, iar eu nu sunt un adept al celor care irosesc un sprijin.
52.Iar în ziua când El va spune: “Chemaţi-i pe aceia despre care pretindeți că-Mi sunt parteneri!”, ei îi vor chema, însă aceia nu le vor răspunde, căci Noi am pus între ei o vale a pierzaniei.
53.Și vor vedea nelegiuiţii Focul, deci vor înțelege faptul că ei sunt cei care îl vor întâlni și că nu vor afla de acesta cale de scăpare.
54.Și, cu adevărat, Noi am prevenit prin această Rostire pentru oameni despre fiecare asemănare. Însă, omul este făptura cea mai gâlcevitoare.
55.Căci, ce i-a împiedicat pe oameni să creadă atunci când le-a venit călăuzirea şi au cerut iertare Domnului lor, decât faptul că ea a adus acelora rânduiala înaintașilor sau că a venit osânda de mai dinainte!?
56.Și nu am trimis mesagerii decât ca binevestitori și prevenitori. Și se contrazic cei care tăgăduiesc prin fabulare, ca să conteste cu ea Adevărul, căci ei iau Ei iau versetele Mele, cât și ceea ce ele avertizează, în derâdere.
57.Și cine este mai necinstit decât cel căruia i se reamintește despre semnele Domnului său, însă el, după aia, se depărtează şi ignoră ceea ce mâinile sale au făptuit? Cu adevărat, Noi am pus peste inimile lor o protecție, ca să o înţeleagă, iar în auzurile lor o dificultate. Iar de îi chemi la călăuzire, apoi nu se vor îndrepta nici atunci, niciodată.
58.Însă, Domnul tău, cel Iertător, este de-al milostiveniei. Dacă ar fi apucat acelea, cele ce le-au agonisit, El le-ar fi grăbit osânda. Însă, pentru ei este hotărâtă o întâlnire. Niciodată nu vor afla dincole de ea vreo izbăvire.
59.Și așa și cu cetățile: Noi le-am nimicit doar când au fost nedrepte şi am hotărât pentru nimicirea lor un soroc.
60.Iar când Moise spuse unui tânăr de-al său: “Nu voi conteni până ce ajung la locul de contopire a celor două mări, chiar de voi umbla o vreme îndelungată.”.
61.Însă, când ajunseră la locul de contopire dintre ai lor, neglijară peştele lor, care-și luă drumul în marea descătușată.
62.Apoi, când trecură mai departe, spuse Moise către tânărul său: “Adu-ne micul dejun! Cu adevărat, pribegeala ne-a provocat așa osteneală.”.
63.Acela răspunse: “Oare, n-ai băgat de seamă că atunci când ne-am adăpostit la stâncă chiar am uitat peştele? Și cine m-a făcut să-l uit, decât Satan, fiindcă l-am aminit. Și și-a luat drumul lui în marea uimitoare.”.
64.Moise spuse: “Aceasta este ceea ce căutăm.”. Deci, se întoarseră pe urmele lor detaliind
65.Apoi, aflară pe unul dintre robii Noştri căruia i-am dăruit milostivenie din ale Noastre şi l-am învăţat o știință despre apropierea Noastră
66.Moise îi spuse aceluia: “Oare aș putea să te urmez pentru ca să mă înveţi ceea ce ai fost îndrumat?”.
67.Acela răspunse: “Fără îndoială, tu nu vei putea să ai răbdare cu mine,
68.căci cum ai avea răbdare asupra ceea ce nu cuprinzi din ea cu ştiinţa?”.
69.Moise spuse: “Mă vei afla răbdător, de vrea Dumnezeu, şi nu-ţi voi ieşi din poruncă.”
70.Acela răspunse: “Apoi, dacă mă însoţeşti, să nu mă întrebi despre vreun lucru, decât dacă îți voi face eu despre careva o mențiune.”.
71.Așadar, își văzură de treabă fiecare până când au urcat pe barca pe care acela o infiltrase. Moise spuse: “Ai găurit în ea ca să-I scufunzi pe cei aflaţi pe ea? Fără îndoială, ai comis un lucru grozav!”.
72.El răspunse: “Oare nu am spus că tu nu vei putea să ai răbdare cu mine!?”.
73.Moise spuse: “Nu-mi reproșa faptul că am uitat şi nu mă îngreuna în ceea ce privește misiunea mea mai rău!”.
74.Apoi, merseră amândoi până când întâlniră un tânăr, iar acela îl omorî. Moise îi spuse: “Oare ai ucis un suflet neprihănit fără pic de suflet? Fără îndoială, tu ai săvârşit o faptă abominabilă!”.
75. Acela răspunse: “Oare nu am spus că tu nu vei putea să ai răbdare cu mine!?”.
76.Moise spuse: “Dacă o să te mai întreb ceva după aceasta, apoi să nu mă mai însoţeşti.”. “Adevărat, ai căpătat de la mine o învoire.” .
77.Apoi, merseră amândoi până când ajunseră la locuitorii unei cetăți. Amândoi cerură de mâncare locuitorilor ei, însă aceia refuzară ca să le ofere orice găzduire. După care, amândoi aflară acolo un zid care sta să se prăbuşească. Celălalt îl întări. Moise îi spuse: “Dacă ai vrea, ai putea să iei o răsplată pentru aceasta.”.
78.Robul spuse: “Aceasta este despărţirea dintr mine și tine.Te voi lămuri referitor la tălmăcirea asupra căreia n-ai putut să ai răbdare.
79.Referitor la corabie: era a unor sărmani care trudeau pe mare. Au vrut ca să le-o stric, căci era în urma lor un rege care confisca fiecare corăbie cu de-a sila.
80.Iar despre tânăr: apoi părinții lui erau drept-credincioși şi ne-am temut că el îi va copleși cu sminteala și respingerea.
81.Așadar, am vrut ca să le dea în schimb Domnul lor un fiu mai bun decât acela, mai curat şi mai apropiat de bună-cuviință.
82.Cât despre zid: apoi a fost pentru doi băieţi orfani din acea cetate, căci era sub el o comoară pentru ei, iar tatăl lor a fost un om drept-închinător. Și a vrut Domnul tău ca ei săajungă la maturitate și atunci să scoată comoara ca o îngăduință de la Domnul tău. Și nu am făcut nimic după voia mea. Aceasta este tâlmăcirea asupra a ceea ce n-ai putut să ai răbdare!”.
83.Și ei te vor întreba despre Posesorul celor două ere(*). Spune: “Vă voi recita despre el o rememorare.
(*)Dhu-l-qarnayni
84.Într-adevăr, Noi am așezat pentru el pe pământ şi i-am dat de la fiece lucru o cale.
85.Așadar, a urmat un drum
86.până când ajunse la asfinţitul soarelui şi află că apunea într-un ochi de izvor de nămol și mai află în apropierea lui o comunitate. Noi spuserăm: “O, Dhu-l-qarnayni(*)! Fie pentru ca să osândeşti, ori fie pentru ca să scoți din acesta o binefacere.”
(*)Posesor al celor două ere
87.El spuse: “În ceea ce-l privește pe cel care nedreptățește – apoi îl vom pedepsi pe acesta. Apoi se va reîntoarce la Domnul său, după care îl va osândi cu o pedeapsă grozavă,
88.iar în ceea ce privește pe cel care crede și împlinește cele cuvenite – apoi, pentru el este o frumoasă răsplată iar Noi îi pronunța pentru el din însărcinarea noastrp cea lesne.”.
89.Apoi, El urmă un altă cale,
90.până când ajunse la locul de unde răsărea soarele. Și-l află că se înălţa deasupra unui popor căruia Noi nu-i dădurăm nici un adăpost împotriva lui.
91.Aşa a fost şi, cu adevărat, Noi am strâns din ceea ce a adunat el o comunicare.
92.Apoi, el urmă un alt drum.
93.până când ajunse într-un ţinut străjuit de două zăgazuri, și află dincolo de ele un popor ce nu prea pricepea vorbirea.
94.Ei spuseră: “O, Dhu-l-qarnayni! Neîndoilenic, Gog şi Magog seamănă stricăciunea în ținut. Apoi oare putem face la tine o jalbă asupra faptului de a înalța între noi şi ei o barieră?”.
95.El spuse: “Ceea ce mi-a statornicit Domnul meu este binefacerea. Așadar, ajutaţi-mă cu tărie şi voi face între voi şi ei un zid.
96.Aduceţi-mi foi de fier!”, Atunci când a adus la nivel cele două zăgazuri, el spuse: “Suflaţi!”. Atunci când îl făcu o văpaie, spuse: Aduceţi-mi-o să torn peste el catran.
97.Apoi, nu vor putea ca să-l depășească şi nici nu vor putea să afle la el vreo breșă.”.
98.El mai spuse: “Aceasta este o îngăduială de la Domnul meu. Apoi, când va veni Făgăduiala Domnului meu, El îl va face una cu pământul, căci este Făgăduiala Domnului meu un Adevăr!”.
99.Și îi vom lăsa, în Ziua aceea, pe unii dintre ei să năvălească peste ceilalți. Iar când se va sufla în trâmbiţă, îi vom strânge laolaltă
100.și Vom înfățișa Gheena în acea zi tăgăduitorilor ca o expunere
101.pentru cei ai căror ochi au fost acoperiţi de un văl faţă de pomenirea Mea şi nici nu au putut s-o audă.
102.Oare socotesc tăgăduitorii că-i pot lua pe robii Mei în locul Meu ca protectori? Cu adevărat, Noi am pregătit Gheena ca așezare pentru tăgăduitori.
103.Spune: “Oare să vă informăm referitor la cei care sunt cei mai mari pierzători întru fapte?
104.Aceia sunt cei care și-au irosit truda în viața lumească, căci ei au gândit că excelează în făptuire.”.
105.Ei sunt cei care tăgăduiesc semnele Domnului lor şi întâlnirea Sa. În consecință, faptele lor sunt zadarnice. Apoi, Noi nu vom desemna pentru ei în Ziua Învierii vreun cântar.
106.Astfel, răsplata lor va fi Gheena, deoarece ei au tăgăduit şi au luat semnele Mele şi mesagerii Mei în derâdere.
107.Negreșit, pentru cei care au crezut şi au împlinit cele cuvenite există Grădinile Paradisului ca sălaș,
108.unde vor veşnici, fără ca să-și dorească ca ea să se treacă.
109.Spune: “Dacă marea ar fi cerneală pentru cuvintele Domnului meu, marea ar seca înainte să se sfârşească cuvintele Domnului meu, chiar dacă am mai aduce în plus ceva asemănător.”.
110.Spune: “Cu adevărat, Eu sunt decât un om asemena vouă. Mi s-a dezvăluit mie că divinitatea voastră este un Dumnezeu Unic. Deci, oricine nădăjduieşte în întâlnirea cu Domnul său, apoi să săvârşească fapte bune şi să asocieze în slujirea Domnului său pe nimeni.”
