Întru numele lui Dumnezeu - Îngăduitorul, Milostivul !
-Visătorii-
(227 de versete)
01.Ta. Sin. Mim.
02.Astfel sunt versetele Cărţii limpezitoare!
03.S-ar putea să-ți prăpădești sinele fiindcă ei nu o să fie drept-credincioşi!
04.Dacă am voi, Am pogorî din cer un semn asupra lor, apoi ar rămâne grumazurile lor smerite după el,
05.căci nu le vine vreo reamintire de la a Încuviințătorului vestire fără ca ei să nu-o respingă.
06.Într-adevăr, ei au tăgăduit. Apoi, le-au venit predicile despre ceea ce ei obișnuiau să batjocorească referitor la acesta.
07.Și oare ei nu privesc la pământ? Câte am făcut să răsară pe el din fiecare soi apreciat?
08.Cu adevărat, întru aceasta este un semn, însă nu sunt cei mai mulţi dintr ei credincioşi,
09.deși, cu adevărat, Domnul tău este Puternicul, Milostivul.
10.Iar când l-a chemat Domnul tău pe Moise cum că: “Du-te la poporul nedrepților,
11.poporul lui Faraon. Oare ei nu se tem?”.
12.El a răspuns: “Domnul meu! Într-adevăr, mă tem să nu mă respingă,
13.căci mi se strange pieptul, iar limba nu mi se dezleagă. Deci, trimite după Aaron!
14.Iar ai lor au împotriva mea o faptă vinovată, de aceea mă tem că mă vor ucide.”.
15.El rosti: “Ba nu! Plecaţi amândoi, împreună cu semnele Noastre. Negreșit Vom fi cu voi observatori.
16.Așadar, duceţi-vă amândoi la Faraon şi spuneţi-i: “Noi suntem solia Domnului lumilor
17.pentru ca să trimiți cu noi pe fiii lui Israel!”.
18.Faraon zise: “Oare nu te-am crescut printre noi pe când erai copil? N-ai petrecut printre noi ani din viaţa ta?
19.Tu ai făcut apoi fapta pe care ai făcut-o și eşti dintre cei care nu recunosccunosc.”.
20.Moise spuse: “Însă, am făcut-o pe când eram și eu dintre cei rătăciţi.
21.Apoi am fugit de la voi, numai de frica voastră. Apoi, mi-a dăruit Domnul meu înţelepciunea şi m-a rânduit între mesageri.
22.Iar aceasta este o binefacere menită asupra mea, fiindcă tu ai robit pe fiii lui Israel.”.
23.Faraon zise:”Și cine este Domnul lumilor?”.
24.Moise răspunse: “Este Domnul cerurilor şi al pământului şi a ceea ce se află între ele, de ați fi fost încrezători!”.
25.Faraon zise celor din jurul lui: “Aţi auzit?”
26.Moise spuse: “Este Domnul vostru, Domnul strămoşilor voştri dintâi.”
27.Faraon zise: “Fără îndoială, mesagerul ce v-a fost trimis este posedat.”
28.Moise spuse: “El este Domnul Răsăritului şi al Asfinţitului şi a ceea ce se află între ele, de ați fi fost rezonabili!”.
29.Faraon spuse: “Dacă nu adopți un dumnezeu în locul meu, nu te voi arunca între întemniţaţi.”
30.Moise spuse: “Şi chiar dacă îţi aduc un lucru incotestabil doveditor?”.
31.Faraon spuse: “Apoi, vino cu el, dacă eşti dintre cei cinstiți!”.
32.Atunci îşi aruncă toiagul, şi iată-l un șarpe aievea!
33.Și-și retrase mâna într-o parte, iar atunci ea se făcu alb-strălucitoare pentru privitori.
34.Faraon zise căpeteniilor din jurul său: “E clar: acesta este un vrăjitor priceput!
35. ce vrea ca să vă izgonească de pe pământul vostru cu magia lui. Așadar, ce hotărâţi?”.
36. Ziseră: “Amână-l pe acesta şi pe fratelui lui, şi ridică în orașe chemători
37. să aducă ție pe toţi vrăjitorii pricepuți.”.
38.Așadar, fură adunaţi vrăjitorii la vremea din ziua stabilită.
39.Și li se spuse oamenilor: “Gata, sunteți mobilizați?
40.Că poate noi vom însoți(*) vrăjitorii, de vor fi ei cei învingători.”.
(*) Îi vom purta cu alai
41.Apoi, numai ce au apărut vrăjitorii. Ei i-au spus lui Faraon : “Oare este cu adevărat o răsplată dacă noi vom ieşi învingători,?”.
42.El zise:“Da! Și, fără îndoială, voi atunci veţi fi în suita mea.”.
43. Le spuse Moise: “Aruncaţi ceea ce voi aruncați!”.
44.Așadar, ei îşi aruncară funiile şi toiegele zicând: “Prin puterea lui Faraon, noi vom fi învingători!”
45.Apoi, aruncă și Moise toiagul şi, atunci, acesta înghiţi ceea ce ei ticluiseră.
46.Așadar, căzură vrăjitorii prosternați.
47.Ei spuseră: “Noi credem în Domnul lumilor!
48.Domnul lui Moise şi al lui Aaron!”.
49.Faraon spuse: “Voi credeți în acela înainte ca eu să vă dau îngăduinţa? Fără îndoială, acela este mai marele vostru, cel care v-a învăţat vrăjitoria. Apoi,veţi afla curând! voi spinteca mânile voastre şi picioarele voastre, de dindărăt, după care vă voi răstigni pe voi toți laolată!”.”.
50.Ei spuseră: “Nici o pagubă! De bună seamă, noi la Domnul nostru ne reîntoarcem.
51.Noi chiar nădăjduim ca să ne ierte nouă Domnul nostru greşelile noastre, căci suntem în fruntea credincioşilor.”.
52.Și, i-am inspirat lui Moise anume că: “Pleacă cu slujitorii mei Mei noaptea. Negreșit, veţi fi urmăriţi.”.
53.Apoi, Faraon îşi trimise adunători în cetăţi:
54.“Aceştia sunt o ceată mică
55.și, într-adevăr, pe noi înfuriați.
56.Însă noi, de bună seamă, suntem mulţi şi vigilenți.”.
57.Așadar, Noi i-am izgonit din grădini și de la izvoare,
58.și de la comori şi de la un loc onorat.
59.Uite așa! Căci, i-Am făcut moştenitori pe fii lui Israel.
60.Și, i-au urmărit pe aceia elitele.
61.Apoi, imediat ce se zăriră cele două gloate, tovarășii lui Moise spuseră: “Suntem ajunşi din urmă!”.
62.Moise spuse: “Ba nu! Negreșit, Domnul meu este cu mine şi El mă va călăuzi!
63.După care i-am dezvăluit atunci lui Moise anume că: “Loveşte cu toiagu-ţi marea.”. Așadar, o despică, devenind fiece parte(*) asemenea unui munte grozav.
(*) Apa despicată devenind ca un perete înalt pe laturile ei
64.Și i-Am lăsat pe ceilalţi autunci să se apropie,
65.în timp l-am mântuit pe Moise cu toți cei care se aflau cu el.
66.După care i-am înecat pe ceilalți.
67.De bună seamă, întru aceasta este un semn, însă cei mai mulţi dintre ai lor nu sunt credincioşi,
68.deși, într-adevăr, Domnul tău, El este Puternicul, Milostivul.
69.Și, recită-le istoria lui Abraham,
70.când el a spus tatălui său şi alor lui: “Cui slujiți voi?”.
71.Ei ziseră: “Noi slujim zeii, lor le sântem devotați.”
72.El spuse: “Oare, ei vă aud când îi chemaţi?
73.Ori vă folosesc, sau vă păgubesc!?”.
74.Ei ziseră: “Nicidecum! Însă, noi i-am aflat pe taţii noştri făcând la fel.”
75.El spuse: “I-ați văzut pe cei care îi slujiți,
76.voi şi strămoşii voştri dintâi?
77.Apoi, fără îndoială, aceştia îmi sunt vrăjmaşi, dar nu și Domnul lumilor.
78.El este Çel care m-a creat, apoi El mă călăuzeşte;
79.El este Çel çe mă hrăneşte şi mă adapă;
80.Iar când sunt bolnav El este Çel çe mă lecuieşte;
81.Și El este Cel ce mă va da morţii, după care El mă va învia;
82.El este Cel la care râvnesc ca să-mi ierte mie greşelile mele în Ziua Religiei.
83.Domnul meu! Dăruieşte-mi înţelepciunea şi alătură-mă cu cei cuvioși.
84.Și fă-mi o cuvântare respectată între cei care vor urma.
85.Și rânduieşte-mă printre moştenitorii Grădinii plăcerii.
86.Și iartă-i tatălui meu, căci el a fost dintre cei rătăciţi.
87.Și nu mă dezonora în Ziua când vor fi sculaţi(*),
(*)ziua cand vor fi ridicați din morminte la Judecata de Apoi
88.în Ziua când nu vor sluji la nimic averile și nici copiii,
89.ci doar aceluia care ajunge la Dumnezeu cu o inimă pașnică,
90.căci Raiul va fi adus aproape celor smeriți,
91.iar Iadul va fi arătat celor degenerați.
92.Și li se va spune: “Unde sunt cei la care obișnuiați să slujiți în locul lui Dumnezeu?
93.Oare, vă vor ajuta pe voi ori se vor ajuta pe ei înşişi?”.
94.Deci, vor fi răsturnați în acela, ei şi toţi degenerații,
95.precum şi oştirile lui Iblis, cu toții, împreună.
96.Vor zice în timp ce se află în el, certându-se între ei:
97.“Pe Dumnezeu! De fapt, noi ne aflam într-o rătăcire vădită
98.atunci când socoteam pe aceștia deopotrivă cu Domnul lumilor!
99.Și numai cei nelegiuiţi ne-au rătăcit!
100.Deci, nu există pentru noi vreun mijlocitor,
101.și nici vreun prieten apropiat!
102.Deci, dacă ar mai fi pentru noi o întoarcere, apoi am fi dintre cei drept- credincioşi!”.
103.Cu adevărat, întru aceasta este un semn, însă cei mai mulţi dintre ei nu sunt credincioşi,
104.deși, într-adevăr, Domnul tău, El este Puternicul, Milostivul.
105.Poporul lui Noe i-a tăgăduit pe mesageri,
106.atunci când fratele lor, Noe, le spuse: “Nu vă temeţi, oare?
107.Într-adevăr, eu, vouă, vă sunt un mesager vrednic de încredere.
108.Deci, temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi-mi ascultare,
109.căci nu vă cer pentru acesta vreo plată. De fapt, răsplata mea este decât asupra Domnul lumilor.
110.Așadar :temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi-mi ascultare!”.
111.Ei ziseră: “Să te credem pe tine, când pe tine te urmează cei mai de jos?”.
112.El spuse: “Și, ce știu eu despre ceea ce obișnuiau ei să facă?
113.De fapt, socoteala lor este numai la Domnul meu, dacă v-aţi da seama!
114.Și, cine sunt eu să-i alung pe drept-credincioşi,
115.când, de fapt, eu sunt doar un preventitor limpezitor?”.
116.Ei ziseră: “Dacă nu încetezi, o, Noe, desigur o să fi printre cei bătuți cu pietre!”.
117.El spuse: “Domnul meu! Poporul meu m-a socotit mincinos.
118.Așadar, judecă între mine şi ei deschis. Și salvează-ne, pe mine şi pe credincioşii ce sunt cu mine.”.
119.Deci, Noi l-am mântuit pe el şi pe cei care erau cu el pe Arca încărcată.
120.Atunci, i-am înecat mai apoi pe cei rămaşi.
121.Cu adevărat, întru aceasta este un semn, însă cei mai mulţi dintre ei nu sunt credincioşi.
122.deși, într-adevăr, Domnul tău, El este Puternicul, Milostivul.
123.Au tăgăduit și Adiţii mesagerii!
124. Atunci, le-a spus fratele lor, Hud: “Nu vă temeţi, oare?”.
125.De bună seamă, eu vă sunt vouă un mesager vrednic de încredere.
126.Așadar, temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi-mi ascultare,
127.căci eu nu vă cer pentru acesta vreo plată. De fapt, răsplata mea se află la Domnul lumilor.
128.Oare voi zidiți cu fiece înălţime un semn, ca să vă amuzaţi?
129.Și vă luați pentru voi înșivă fortărețe, că poate aţi veşnici?
130.Iar atunci când apucaţi, apucaţi ca nişte tirani…
131.Așadar, temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi-mi ascultare.
132.Și temeţi-vă de Cel ce v-a înmulțit ceea ce ştiţi,
133.v-a propășit cu dobitoace şi copii,
134.și grădini şi izvoare.
135.Într-adevăr, eu mă tem pentru voi de osânda unei Zile grozave.”.
136.Ei au zis: “Deopotrivă ne este dacă ne predici ori dacă nu ești de-al sfătuitorilor!
137.De fapt, aceasta nu este decât felul de a fi al celor dintâi,
138.iar noi nu vom fi osândiţi.”.
139.Așadar, ei l-au socotit mincinos. Apoi, Noi i-am nimicit. Cu adevărat, întru aceasta este un semn, însă cei mai mulţi dintre ei nu erau credincioşi.
140.deși, Domnul tău, El este Puternicul, Milostivul.
141.Tamud-ul i-a socotit pe mesageri mincinoşi.
142.Atunci Salih, fratele lor, le-a spus: “Nu vă temeţi, oare?
143.Într-adevăr, eu vă sunt vouă un mesager vrednic de încredere.
144.Așadar, temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi-mi ascultare,
145căci nu vă cer pentru aceasta vreo plată. De fapt, răsplata mea se află la Domnul lumilor.
146.Oare sunteți încrezători că veţi fi uitaţi întru ceea ce aveţi aici:
147.în grădini şi izvoare,
148.și holde şi curmali cu pârg comestibil?
149.Și să vă scobiţi case în munţi, îngâmfați?
150.Deci, temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi-mi ascultare,
151.și nu ascultaţi porunca celor abuzivi,
152.aceia care împrăștie stricăciune pe pământ şi nu se îndreaptă.”.
153.Ei ziseră: “Fără îndoială, tu eşti dintre cei fermecați!
154.Și nu eşti decât un om asemenea nouă, deci adu-ne un semn, dacă ești dintre cei cinstiți!”.
155.El spuse: “Iată această cămilă ! Pentru ea este o adăpare, iar pentru voi o adăpare a zilei, a locului știut.
156.Și să nu-i faceţi vreun rău, căci apoi vă va lovi osânda unei zile grozave.”.
157.Însă, ei o ologiră. Apoi, începurără să se căiască,
158.căci îi apucă osânda. Cu adevărat, întru aceasta este un semn, însă cei mai mulţi dintre ei nu erau credincioşi.
159.deși, Domnul tău, El este Puternicul, Milostivul.
160.Tăgădui și poporul lui Lot pe mesageri.
161.Atunci, Lot, fratele lor, le spuse: “Nu vă temeţi, oare?
162.Într-adevăr, eu vă sunt vouă un mesager vrednic de încredere.
163.Așadar, temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi-mi ascultare,
164.căci eu nu vă cer pentru acesta vreo plată, ci răsplata mea se află la Domnul lumilor.
165.Voi vă daţi la bărbaţii din lumi
166.și abandonați ceea ce a creat pentru voi Domnul vostru ca împerecheri? Ba chiar sunteţi un popor de abuzatori.”.
167.Ei ziseră: “Dacă nu încetezi, o, Lot, vei fi dintre cei alungați.”.
168.El spuse: “Recunosc, sunt dintre cei care detestă fapta voastră!
169.Domnul meu! Izbăvește-mă pe mine şi pe ai mei de ceea ce săvârșesc ei.”.
170.Așadar, Noi l-am izbăvit pe el şi pe toţi ai săi,
171.în afara de o alterată dintre ruinați.
172.Atunci i-am stârpit pe ceilalţi,
173.căci Am trimis asupra lor o ploaie. Și rea a fost ploaia prevenitorilor(*)!
(*)Ploia cu pietre de lut anunțată și apoi declanșată de cei trimiși la Sodoma și Gomora să-i înștiințeze despre pedeapsă
174.Fără îndoială, întru aceasta este un semn, însă cei mai mulţi dintre ei nu erau credincioşi,
175.deși, într-adevăr, Domnul tău, El este Puternicul, Milostivul.
176.Oamenii din al’Aika(*) au respins și ei pe mesageri.
(*)Tribul lui Midyan a trăit între Petra și Damasc în jurul anului 2000 î.Hr. Ei au fost descendenții lui Midyan, fiului profetului Avraam, de la a treia sa soție Qatoora. Profetul Sho’aib a fost ridicat între ei în jurul anului 1400 î.Hr.
177.Atunci, Şu’aib le spuse: “Nu vă temeţi, oare?
178.Cu adevărat, eu vă sunt vouă un mesager vrednic de încredere.
179.Așadar, temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi-mi ascultare,
180.căci eu nu vă cer pentru aceasta vreun preț. De bună seamă, răsplata mea se află la Domnul lumilor.
181.Fiţi cinstiţi la măsură şi nu fiţi dintre cei păgubitori,
182.și cântăriţi cu dreaptă balanță.
183.Nu-i sărăciţi pe oamenii de avuturile lor și nu săvârşiţi fărădelegi pe pământ, răspândind corupția!
184.Și temeţi-vă de Cel ce v-a creat pe voi şi pe leaturile de mai dinainte.”.
185.Ei ziseră: “E clar, tu eşti dintre cei vrăjiţi!
186.Şi nu eşti decât un om asemenea vouă, deci, noi gândim că eşti dintre mincinoşi.
187.Apoi, prăvale cerul în bucăţi asupra noastră, dacă ești dintre adeveritori!”.
188.El spuse: “Domnul meu ştie prea bine cu ce vă ocupați.”.
189.Însă, ei l-au socotit pe Şu’aib mincinos. Deci, i-a apucat osânda zilei Întunecării. Cu adevărat, aceea a fost o osândă a unei zile grozave.
190.Întru aceasta este un semn, însă cei mai mulţi dintre ei nu erau credincioşi,
191.deși, Domnul tău, El este Puternicul, Milostivul.
192.Și, într-adevăr, aceasta(*) este o pogorâre de la Domnul lumilor.
(*)Rostirea(Coranul)
193.A pogărât cu el Duhul care Încredințează
194.asupra inimii tale pentru ca tu să fii dintre prevenitori,
195.cu o arabă limpede.
196.Și. într-adevăr, aceasta se afla deja în Zapisele celor dintâi.
197.Oare nu este pentru ei un semn faptul că învăţaţii fiilor lui Israel o cunosc?
198.Iar dacă l-am fi pogorât asupra unui străin
199.şi l-ar fi citit acelora, ei nu s-ar fi încrezut în el.
200.De aceea, astfel, l-am strecurat în inimile nelegiuiţilor.
201.Ei nu cred în el, până ce nu vor vedea osânda cea dureroasă
202.ce le va veni deodată, fără ca ei să presimtă.
203.Apoi, ei vor spune atunci: “Oare, noi suntem păsuiți?”
204.Oare, ei cu venirea osândei Noastre se grăbesc?
205.Ai bagat de seamă faptul că le dâm bucurii ani de zile?
206. După care le vine ceea ce le era făgăduit…
207.Cum le va mai fi de folos cele cu care obișnuiau să se bucure?
208.Iar Noi n-am nimicit nici o cetate care să nu fi avut prevenitori,
209.întru reamintire, căci Noi nu suntem nedrepţi.
210.Și nu s-au pogorât diavolii cu ea!
211.Iar aceasta nu le este pe plac, căci nu sunt capabili!
212.Cu adevărat, ei de auz sunt privați.
213.Așadar, nu chema vreu zeu alături de Dumnezeu, căci astfel vei fi printre cei osândiţi.
214.Și previne-i pe cei mai apropiaţi,
215.și coboară-ţi aripa pentru cei care te urmează din dreptcredincioși.
216.Apoi, dacă nu-ţi dau ascultare, spune-le: “Fără îndoială, eu sunt neprihănit în legătură cu ceea ce faceţi!”,
217. și încrede-te în Cel Puternicul, Milostiv,
218.Acela care te vede când iei atitudine,
219.cât şi oscilările tale printre cei subordonaţi.
220.Cu adevărat Acela, El este Auzitorul, Ştiutorul!
221.Oare să vă dau de ştire asupra cui pogoară diavolii?
222.Ei pogoară asupra oricărui scornitor păcătos,
223.să atacă urechea, căci majoritatea lor sunt tăgăduitori.
224.Iar visătorii urmează aceste înșelătorii.
225.Nu vezi oare că aceștia în fiece văgăună vagabondează,
226.și că ei zic ceea ce nu fac?
227.Exçepție fac doar aceia care cred şi împlinesc cele cuvenite, şi-L amintesc pe Dumnezeu adesea, şi care se întrajutorează după ce au fost nedreptăţiţi. Și, vor afla curând, acei care nedreptățesc, care suceală li se va întoarce lor!
