Capitolul 64(44)

Întru numele lui Dumnezeu - Îngăduitorul,  Milostivul !

 -Fumul-
  (59 versete) 


01.Ha. Mim.

02.Pe-a Cărţi limpezime !

03.Cu adevărat,  am pogorât-o într-o noapte binecuvântată. Cu adevărat suntem prevenitori!

04.Întru aceasta se lămureşte al fiecărui lucru înţelepciune !

05.O poruncă de la Noi - cu adevărat suntem transmiţătorii 

06.milostiveniei de la Domnul tău. Cu adevărat acela - el este auzitorul, cunoscătorul

07.Domnului cerurilor şi al pământului şi a ceea ce se află între ele, dacă sunteţi cei convinşi !

08.Nu este divinitate în afară de El. Însufleţeşte şi suprimă Domnul vostru şi Domnul strămoşilor voştri dintâi.

09.Dimpotrivă, ei sunt în  îndoială, jucându-se.

10.Însă pândesc data sosirii cerului cu fum proeminent

11. învăluind oamenii- aceasta este o osândă dureroasă.

12.“Domnul nostru! Îndepărtează de la noi osânda! Cu adevărat, noi suntem drept-credincioşi !”

13.Căci  pentru ei este pomenirea şi deja le-a venit acestora un mesager lămuritor.

14.Dar mai apoi s-au îndepărtat de la el şi au zis: “Îndoctrinat, un aiurit !”

15. Cu adevărat Vom îndepărta osânda puţin -  într-adevăr aceştia sunt repetenţi 

16.la Data la care vom apuca strânsoarea cea mare. Cu adevărat Noi drept-răsplătim.

17.Şi într-adevăr Noi am pus la încercare, înainte de ei, poporul lui Faraon, căci a venit la ei un mesager onorat,

18.aşa:“Aduceţi la mine pe slujitorii lui Dumnezeu! Într-adevăr eu vă sunt vouă mesager de încredere!

19.Şi nu vă ridicaţi împotriva lui Dumnezeu! Într-adevăr eu vin la voi cu o împuternicire clară.

20. Şi într-adevăr eu mă adăpostesc la Domnul meu şi Domnul vostru ca voi să nu mă ucideţi cu pietre.

21.Iar de nu vă veţi încrede în mine, apoi lăsaţi-mă singur.”

22.Şi astfel  îl chemă pe Domnul său: “Aceşti oameni sunt nelegiuiţi.”

23.Aşadar…:“Pleacă cu slujitorii Mei noaptea. Negreşit veţi fi urmăriţi.

24.Lăsaţi în urmă marea despicată ! Cu adevărat ei vor fi o oştire înecată”

25.Câte au părăsit din cele ale grădinilor şi izvoarelor,

26.şi ale ogoarelor, şi ale locurilor măreţe,

27.şi ale plăcerii? Ei obişnuiau întru aceasta să se desfete !

28.Astfel şi Noi am lăsat aceasta moştenire unui alt popor.

29.Şi n-au plâns după ei nici cerul şi nici pământul, căci nu obişnuiau să cruţe.

30.Iar Noi i-am mântuit pe fiii lui Israel de la osânda umilitoare -

31.a Faraonului. Într-adevăr el era primul în ale abuzului.

32.Şi, cu adevărat, Noi i-am ales cu ştiinţă asupra lumilor 

33.şi le-am adus din semnele cele în care este  încercare vădită.

34.Cu adevărat, aceşti oameni ziceau:

35.“Nu este aceasta decât moartea noastră dintâi şi nu vom fi înviaţi !

36.Readuceţi-i pe părinţii noştri, dacă sunteţi cinstiţi !”.

37.Oare sunt ei mai buni sau neamul lui Tubba’!? Căci pe aceia de dinaintea lor i-am nimicit. Negreşit aceia erau nelegiuiţi.

38.Şi nu am creat cerurile, pământul, şi nici ceea ce se află între ele, în joacă.

39.Nu le-am creat decât întru Adevăr, însă cei mai mulţi nu ştiu !

40.Cu adevărat, Ziua Lămuririi va fi sorocul lor, la toţi. 

41.Acea zi nu va oferi un ajutor pentru alt ajutor nimănui, căci nu vor mai fi ei ajutaţi,

42.afară de cei pe care Dumnezeu îi va milui. Cu adevărat El este Puternicul, Milostivul.

43.Negreşit copacul Zaqqum

44.este hrana păcătosului.

45.Precum grăsimea topită  îi va clocoti în pântece,

46.precum fierberea opărelii.

47.“Luaţi-l şi târâţi-l în fundul Iadului !

48.Apoi turnaţi peste capul său osânda opărelii.”

49.“Gustă! Căci tu, tu erai cel puternic, cel mărinimos…”.

50.Aceasta este ceea ce obişnuiaţi de ea să vă îndoiţi !

51.Într-adevăr, cei drept-temători vor sta într-un loc tihnit -

52.în grădini şi izvoare,

53.înveşmântaţi în mătase şi brocart, aşezaţi faţă în faţă.

54. Aşa! Şi îi vom împerechea cu fecioare cu ochi strălucitori.

55. Se vor imbia acolo cu fiecare rod păzit. 

56.Nu vor mai gusta în ea moartea, afară de  moartea dintâi, căci Dumnezeu i-a ferit de osânda Iadului.

57.O răsplată de la Domnului tău! Aceasta - ea este fericirea cea mare !

58.Cu adevărat, l-am înlesnit graiului tău, pentru ca ei să ia aminte !

59. Deci păzeşte ! Fără îndoială că ei pândesc !