Întru numele lui Dumnezeu - Îngăduitorul, Milostivul !
-Femeile-
(120 de versete)
1.O, voi çei çe credeţi! Achitați-vă obligațiile! Îngăduite vă sunt vouă necuvântătoarele care aduc foloase, înafară anume de çeea çe v-a fost rostit referitor la açestea(*), fără să vă fie permisă vânătoarea atunci când sânteți consacrați(**). Cu adevărat, Dumnezeu vă porunceşte çeea çe voieşte.
(*) Vă sânt premise pentru consum doar animalele stipulate în Scriptură. (*) atunçi când țineți post sau v-ați sihăstrit voluntar sau ca urmare a ispășirii unui păcat. De asemenea, atunçi când participați la Conferință(Hajj).
2.O, voi çei çe credeţi! Nu bagatelizaţi simbolurile lui Dumnezeu(3) şi niçi Luna interdicției, și niçi îndemnarea, și niçi responsabilitățile, și niçi pe çei care râvnesc Casa Sacră căutând harul și mulțumirea Domnului lor. Iar când v-ați liberat, apoi puteți vâna. Și să nu vă provoace ostilitatea çelor çe caută să vă alunge de la Sanctuarul Intangibil, fiindcă atunci o să fiți abuzatori. Și întrajutorați-vă întru virtute și veghere, și nu vă sprijiniţi unii pe alţii în păcat şi vrăjmăşie. Și temeţi-vă de Dumnezeu! Fără îndoială, Dumnezeu este aprig la pedeapsă.
3.Este de neatins pentru voi: mortăçiunea și sângele, și carnea de porc, și çeea çe este dedicat altcuiva decât lui Dumnezeu prin açeasta. Cât și çeea çe a fost sufocat sau bătut până la moarte, ori zdrobit din căzătură, ori înjunghiat; cât și çeea çe a fost mâncat de fiară, în afară de çel pe care voi l-ați sacrificat; precum şi çeea çe a fost jertfit întru părtiniri(*), cât și ca să vă luați făgăduieli prin tragere la sorți. Açestea sunt o sfidare a zilei çe-i va dispera pe açeia care s-au ferit de reliğia voastră! Deçi nu vă temeţi de ei, çi temeţi-vă de Mine! Astăzi am desăvârşit pentru voi reliğia voastră şi am împlinit asupra voastră harul Meu şi Am binevoit pentru voi Paçificarea ca reliğie. Iar oriçine este constrâns de înfometare, fără să tindă către păcat(**), apoi, desigur, Dumnezeu va fi Iertător, Milostiv.
(*) Alimentele pregătite anume pentru a fi aduse la altarele idolești și ulterior împărțite oamenilor după ce au fost dedicate idolilor (**) Çel care doar din cauza foamei și a lipsei de mâncare îngăduită este obligat de situație să consume și din çele interzise pentru a nu muri, dar în niçiun caz de poftă sau fiindcă i-ar plăçea çele interzise.
4.Ei te vor întreba çe este îngăduit pentru ei. Spune: “Vă sunt permise toate çele benefice, cât și çeea çe ați aflat de la fiarele prădătoare, pe care le-aţi dresat aşa cum v-a învăţat Dumnezeu. Deçi, mâncați din çeea çe ele vânează, dar pomeniți numele lui Dumnezeu asupra lor. Și temeţi-vă de Dumnezeu! Cu adevărat, Dumnezeu este Grabnic la socoteală.
5.Açeastă perioadă v-a îngăduit vouă çele benefice: și mâncarea açelora cărora le-a fost dată Scriptura vă este îngăduită vouă, după cum şi mâncarea voastră le este îngăduită lor; și çele garantate dintre drept-credincioși, cât și çele garantate de la açeia cărora le-a fost dăruită Scriptura mai dinaintea voastră, atunçi când le-aţi dăruit compensațiile lor, onești, fără să căutați să fiți desfrânaţi și niçi dintre çei care se apucă de amantlâcuri. Iar oriçine se leapădă de credinçioșie, apoi, desigur, a irosit propriile fapte, iar el, în Viaţa de Apoi, va fi printre çei pierzători.
06.O, voi çei çe credeţi! Atunçi când v-ați ridicat spre Închinare, apoi spălaţi-vă feţele, cât şi mâinile voastre către coate, și ștergeţi-vă capetele şi piçioarele până la glezne. Iar dacă ați fost intimi, apoi curăţaţi-vă. Iar dacă sunteţi bolnavi, ori în călătorie, sau dacă vreunul dintre voi vine dela hazna, ori dacă ați avut atinğeri cu femeile şi apoi nu găsiți apă, atunçi îndreptați-vă către un sol corespunzător și sterğeți-vă feţele şi mâinile voastre de el. Nu intenționează Dumnezeu ca să provoace vreo dificultate asupra voastră, çi, din contră, El vrea să vă curăţească şi să desăvârşească harul Lui asupra voastră, ca să puteți fi recunoscători!
07.Și reamintiţi-vă de harul lui Dumnezeu asupra voastră, cât şi de legământul çel care v-a legat de El când aţi spus: “Am auzit şi ne supunem!”. Și temeţi-vă de Dumnezeu! Cu adevărat, Dumnezeu este Ştiutor despre çele ale piepturilor.
08.O, voi çei çe credeţi! Fiţi statornici pentru Dumnezeu, ca mărturisitori ai dreptății! Și să nu vă provoace vouă dușmănie un popor astfel încât să nu mai fiți drepți. Fiţi drepţi! Açeasta este çea mai aproape de smerenie. Și temeţi-vă de Dumnezeu! Cu adevărat, Dumnezeu este Cunoscător referitor la çeea çe făptuiți!
09.A făgăduit Dumnezeu açelora care cred şi împlinesc çele cuvenite că pentru ei este loc de iertare şi o răsplată măreață.
10.Iar çei care răstălmăçesc și resping semnele Noastre ei sunt soţii Iadului.
11.O, voi çei çe credeţi! Reamintiţi-vă de harul lui Dumnezeu asupra voastră - atunçi când avea de gând un popor ca să-şi întindă mâinile înspre voi, însă El a îndepărtat mâinile lor de la voi, căçi sunteți temători de Dumnezeu. Și asupra lui Dumnezeu să se încredinţeze drept-credinçioșii!
12.Și, într-adevăr, a încheiat Dumnezeu un legământ cu fiii lui Israel și Am ridicat dintre ei douăsprezeçe căpetenii. Și a rostiti Dumnezeu: “Într-adevăr, Eu sunt cu voi dacă: întemeiați Comuniunea și dăruiți Primenirea, și dacă credeţi în mesağerii Mei şi îi sprijiniţi pe ei, și dacă îi creditați lui Dumnezeu un frumos împrumut. Desigur, Eu vă voi şterge relele voastre şi vă voi primi în Grădinile de sub care izvorăsc pârâurile.”. Apoi, oricare dintre voi care tăgăduiește după açeasta, fără dubiu, a rătăçit echitatea căii.
13.Deci, referitor la çei care și-au încălcat legământul: Noi i-am blestemat şi le-am împietrit inimile. Ei deviază cuvintele de la pozițiile Lui(*) şi dau uitării o parte din çeea çe le-a fost amintit prin el. Și nu vei conteni să descoperi trădarea lor, în afara puţinora dintre ei. Însă, scuze-le şi treçe-le cu vederea! Cu adevărat, Dumnezeu îi iubeşte pe făptuitorii de bine.
(*) Răstălmăçesc înțelesurile rostirilor lui Dumnezeu
14.Iar unora dintre açeia care spun: “Noi suntem susținători(*)!”, le-am primit legământul lor. Apoi, ei au dat uitării o parte din çeea çe pomenesc prin el. Deçi, Noi am iscat între ei vrăjmăşia şi ura până în Ziua Învierii. Și, curând, le va da de ştire Dumnezeu referitor la çeea çe obișnuiau să facă.
(*) Nasarineni - inițial iudeii care au afirmat că îmbrățișează misiunea lui Isus și că o sprjină și ulterior toți cei care au urmat sectele care au deviat de la misiunea lui Isus și au format o nouă religie și mi multe biserici.
15.O, popor al Cărţii! Desigur, a venit la voi Trimisul Nostru(*) ca să vă lămurească multe din çele çe voi obișnuiați să tăinuiți din Scriptură, și să ignorați, din abundență. Cu adevărat, v-au venit dela Dumnezeu o lumină şi o Scriptură limpezitoare!
(*) Aiçi este vorba despre Isus care, fiind întărit cu Duhul Sfânt, preia pe durata misiunii sale titlul pe care îl poartă îndeobște Duhu Sfânt.
16. Cu ea călăuzeşte Dumnezeu pe oriçine caută să-i placă Lui pe căile păçii, căci El i-a scos pe açeia din întuneçimi către lumină, cu călăuzirea Sa, şi îi călăuzeşte pe o cale îndreptătoare.
17.Fără îndoială, sânt hulitori açeia care zic:“De fapt, Dumnezeu este Mesia, fiul Mariei!”. Spune:“Apoi, çine ar avea vreo putere de a se împotrivi lui Dumnezeu dacă El ar vrea să-l nimicească pe Mesia, fiul Mariei, precum şi pe mama sa şi pe oriçine de pe întreg pământul?”. A lui Dumnezeu este împărăţia çerurilor şi a pământului, cât şi a çeea çe se află între ele amândouă. El creează çeea çe voieşte, iar Dumnezeu asupra fiecărui lucru este Sortitor.
18.Și zic iudeii şi nasarinenii(*): “Noi sântem fiii lui Dumnezeu, çei îndrăgiţi de El.”. Spune-le: “Atunçi de çe vă pedepseşte pentru păcatele voastre? Niçi vorbă! Voi nu sânteţi decât nişte oameni dintre çei creați. El iartă oricui voieşte şi osândeşte pe çine voieşte. Și a Lui este împărăţia çerurilor şi a pământului, cât şi a çeea çe se află între ele, și la El este destinația finală.
(*) Iudeii care inițial au afirmat că îmbrățișează misiunea lui Isus și că o sprjină, dar ulterior au deviat, unii renunțând, iar alții creând o nouă religie – creștinismul. Vezi versetul 14.
19.O, popor al Cărții! Adevărat, Trimisul Nostru(*) a venit la voi ca să vă lămurească despre o absență a mesağerilor, fiindcă vă ziceaţi:“Nu ne-a venit vreun un vestitor şi niçi vreun prevenitor!”. Însă, cu adevărat, v-a venit un binevestitor și un predicator(**)! Iar Dumnezeu asupra fiecărui lucru este Sortitor.
(*) și (**) Isus Mesia, fiul Mariei;
20.Iar când Moise a spus poporului său:“O, popor al meu! Reamintiţi-vă de harul lui Dumnezeu asupra voastră, atunçi când El a ridicat dintre voi profeţi și v-a făcut suverani(*), căçi El v-a dăruit çeea çe n-a mai dăruit nimănui dintre lumi!
(*) De sine stătători, independeți și stăpănitori.
21.”O, popor al meu! Intraţi în Tărâmul çel Sfințitor(*), açela pe care Dumnezeu vi l-a prescris vouă, și nu vă întoarçeţi pe urmele voastre, căçi, de vă veţi întoarce, veţi fi pierduţi.”.
(*) Locul cunoscut ca “Țara sfântă”, çăreia ulterior iudeii i-au suprapus și adăugat ca titulatură denumirea de Israel și au declarat-o stat cu formă de organizare lumească.
22.Ei ziseră: “O, Moise! Fără îndoială, într-acolo este un popor de viteji. Iar noi nu vom intra în el(*), până când ei nu-l vor părăsi. Deçi, dacă ei ies de acolo, apoi noi negreșit, atunçi, vom intra în el.”.
(*) În “Tărâmul çel Sfințitor”.
23.Doi bărbaţi, dintre ei care se tem de Dumnezeu şi asupra cărora Dumnezeu binevoise, spuseră: “Intraţi peste ei pe poartă! Apoi, când veţi intra, de bună seamă voi veți fi covârșitori. Si asupra lui Dumnezeu să vă încredințați, dacă sunteţi drept-credinçioşi!”.
24.Ei răspunseră:“O, Moise! Fără discuție, nu vom intra niciodată acolo, cât ei vor fi acolo. Așadar, du-te tu şi Domnul tău, şi luptaţi-vă voi amândoi! De bună seamă, noi vom sta aiçi.”.
25.Moise spuse:“Domnul meu! Desigur, eu nu am putere decât asupra mea şi a fratelui meu. Fă deosebire între noi și açest popor de neobrăzați.”.
26.El rosti: “Așadar, ținutul açesta le va fi interzis vreme de patruzeçi de ani. Să rătăçească pe pământ!”. Deçi, nu te necăji pentru un popor neobrăzați.
27.Și reçită-le întru adevăr istoria çelor doi fii ai lui Adam, atunçi când amândoi s-au apropiat cu o ofrandă. Apoi, a fost acçeptată unuia dintre ei, iar çeluilalt i-a fost refuzată. Atunci çelălalt zise: “Te voi uçide!”. Cel dintâi răspunse: “Cu adevărat, çeea çe primește Dumnezeu este de la çei drept-temători.
28.Desigur, dacă îţi întinzi mâna asupra mea ca să mă uçizi, eu nu îmi voi întinde mâna asupra ta ca să te omor. Cu adevărat, eu mă tem de Dumnezeu, Domnul lumilor.
29.Da, vreau ca să te dumirești despre păcatul meu şi păcatul tău. Altfel o să fii printre soţii Focului, căçi açeasta este plata celor nedrepţi.”.
30.Însă, îl împinse sinele lui să-şi uçidă fratele. Așadar, îl uçise și deveni astfel dintre çei pierduţi.
31.Apoi, trimise Dumnezeu un corb să scurme în pământ, pentru ca să-i arate cum să acopere leşul fratelui său. El zise: “Vai mie! Oare sânt atat de incapabil încât să nu am putinţa să fiu precum acest corb, să ascund leşul fratelui meu?”. Şi, astfel, deveni dintre çei căitori.
32.Din açel moment, am prescris fiilor lui Israel anume că: “Oriçine uçide un om fără de prihană sau seamănă stricăçiune pe pământ, este socotit ca şi cum ar fi uçis întreaga omenire. Iar çel care o însuflețește, apoi este socotit ca şi cum ar fi salvat întreaga omenire.”. Și, fără îndoială, au venit la ei mesağerii Noștri cu dovezi vădite. Totuși, după açeasta, mulţi dintre ei au fost abuzatori pe pământ.
33.Cu adevărat, çe plată să fie pentru çei care duc război împotriva lui Dumnezeu şi a Trimisuluı Său, și se sforțează să seamăne stricăçiunea pe pământ? Să fi uçişi ori răstigniţi, ori să li se tăie mânile şi piçioarele în curmeziş ori să fie alungaţi din ţară! Açeasta este soarta lor: dispreț în Viaţa lumească, iar pentru ei, în Viaţa de Apoi, o osândă cumplită,
34.afară de çei care se vor căi înainte ca voi să stăpâniți asupra lor. Așadar: să ştiţi că Dumnezeu este Iertător, Milostiv!
35.O, voi çei çe credeţi! Temeţi-vă de Dumnezeu și căutaţi la El modalitatea(*)! Și luptaţi pe calea Sa pentru ca să fiți câștigători!
(*) Metoda, mijlocul, prin care să fiți de sucçes, atât în açeastă viață, cât și în Çea de Apoi, pe care o veți câștiga dfuncție de cum vă veți comporta în açeastă Viață lumească.
36. Fără îndoială, açeia care tăgăduiesc, chiar de ar fi anume pentru ei çeea çe este pe pământul tot, și încă çeva similar cu el, pentru ca să se răscumpere cu el de osânda din Ziua Învierii, nu va fi primit dela ei, căçi pentru ei este o osândă dureroasă.
37.Ei vor voi să iasă din Foc, însă nu vor ieşi din el, căçi pentru ei este o osândă neostoită.
38.Iar hoţului şi hoaţei: apoi, tăiați-le mâinile! Açeasta va fi o plată pentru çeea çe au agonisit şi o pedeapsă dela Dumnezeu. Iar Dumnezeu este Puternic, Înţelept.
39.Apoi, oriçine se căieşte după çe a nedreptățit şi se îndreaptă, cu adevărat, Dumnezeu se va întoarçe binevoitor către el. Cu adevărat, Dumnezeu este Iertător, Milostiv.
40.Oare nu ştii faptul că a lui Dumnezeu este împărăţia çerurilor şi a pământului? El osândeşte pe çine voieşte şi iartă oricui voieşte căçi Dumnezeu asupra fiecărui lucru este Sortitor.
41.O, mesağerule! Nu te mâhni pentru çei care se grăbesc întru tăgadă, dintre açeia care zic cu gurile lor: “Noi credem!”, dar inimile lor nu cred. Și niçi penru açeia care sunt iudei ascultători ai răstălmăçirii, ascultători la alți oameni, dar niçiodată la tine.
41.Ei răstălmăcesc Cuvintele din contextul lor, zicând: “Dacă vi s-a dat açeasta, apoi luaţi-o! Iar dacă nu, apoi fiți cu băgare de seamă!”. Iar pe oriçine dorește Dumnezeu să-l înçerçe, apoi nu veţi putea façe nimic pentru el înaintea lui Dumnezeu. Açeştia sânt çei cărora Dumnezeu nu vrea să le cureţe inimile. Pentru ei în Viaţa lumească este ruşinea, iar ei, în Viaţa de Apoi, de o osândă cumplită vor avea parte.
42.Çei care îşi pleacă urechea la minciună, consumatorii distrugerii, dacă vin la tine: fie judecă între ei, fie întoarçe-le spatele. Iar dacă le vei întoarce spatele, apoi niçiodată nu te vor mai constrânğe cu çeva. Iar dacă îi judeci, atunçi judecă între ei cu dreptate. Cu adevărat, Dumnezeu iubește pe çei drepți.
43.Însă, cum să te ia ei judecător, când lângă ei este Tora, iar în ea este Leğea lui Dumnezeu, și cu toate astea ei se îndepărtează dela ea și nu mai sunt ei cu drept-credinçioșii!?
44.Într-adevăr, Noi am pogorât Tora, în ea este o călăuzire şi lumină, să judeçe cu ea profeții, açeia care s-au pacificat, pe açeia care sânt iudei, și pe rabini și pe învățați, referitor la çeea ce ei păzeau din Scriptura lui Dumnezeu, căçi açeia au fost martori asupra ei. Deçi, nu vă temeţi de oameni, çi temeţi-vă de Mine! Și nu vindeţi semnele Mele pe un preţ de nimic. Iar oricine nu judecă după çeea çe a pogorât Dumnezeu, apoi ei, açeştia sunt tăgăduitorii.
45.Iar Noi le-am prescris în ea, anume că: viaţă pentru viaţă, ochi pentru ochi, nas pentru nas, ureche pentru ureche, dinte pentru dinte; iar pentru vătămări - un echivalent. Iar oriçine despăgubește întru açeasta, apoi açeasta este o ispășire pentru el. Iar oriçine nu judecă după çeea çe a pogorât Dumnezeu, apoi ei, açeştia sânt çei nedrepţi.
46.Noi am trimis pe urmele lor pe Isus, fiul Mariei, ca adeveritor a çeea çe este în mâinile lor din Tora. Și Noi i-am dăruit lui Evanghelia, în care se află o îndrumare și lumină, cât și confirmarea pentru çeea çe este în mâinile lor din Tora: călăuzire şi ca avertizare pentru çei drept-temători.
47.Așadar, să judeçe poporul Evangheliei după çeea çe a pogorât Dumnezeu în ea. Iar oriçine nu judecă după çeea çe a pogorât Dumnezeu, apoi açeia, ei sunt çei imorali.
48.Și Am pogorât la tine Scriptura cu Adevărul, adeveritoare pentru çeea çe a fost în mâinile lui(*) din Scriptură și păzitoare asupra açeluia. Așadar, judecă între ei cu çeea çe a pogorât Dumnezeu! Și, nu urma poftelor lor în legătură cu çeea çe ai primit din Adevăr. Fiecăruia dintre voi Noi am hotărât o rânduială şi un parcurs. Iar dacă Dumnezeu ar fi vrut, ar fi făcut din voi o singură adunare, însă nu, pentru ca să vă pună la înçercare întru çele çe vi le-A dăruit. Deçi, întreçeţi-vă în çele bune. La Dumnezeu este întoarçerea voastră, a tuturor. Apoi, El vă va înştiinţa referitor la çeea çe obișnuiați întru açeasta să vă deosebiți.
(*) Isus
49.Și, prin urmare, judecă între ei cu çeea çe a pogorât Dumnezeu şi nu urma poftelor lor! Și ia aminte la açeia, căçi o să te înçerçe unii, anume că nu ți-ar fi revelat Dumnezeu ție. Însă dacă îţi întorc spatele, apoi să ştii că, de fapt, çeea çe vrea Dumnezeu este ca să-i lovească pentru unele dintre păcatele lor. Și, într-adevăr, mulţi dintre oameni sunt neobrăzați.
50.Oare, apoi, chibzuiala neştiinţei caută ei? Însă, çe este mai bună decât a lui Dumnezeu rațiune pentru un popor care se edifică?
51.O, voi çei çe credeţi! Nu vi-i luaţi protector pe iudei, ori pe nasarineni, căçi ei unii altora sânt oblăduitori. Iar oriçine, dintre voi, care îi ia ca protectori, apoi, fără dubiu, este de-al lor. Cu adevărat, Dumnezeu nu călăuzeşte poporul nedrepților.
52.Îi vezi pe çei care au în inimile lor o boală cum se grăbesc către açeia(*) zicând: “Ne este teamă că vom fi loviţi de un ghinion perpetuu.”. Însă, poate că Dumnezeu o să vină cu birunța ori cu o misiune de la El. Apoi, vor înçepe să le pără rău referitor la çeea çe au tăinuit în ei înșiși.
(*) Către iudei și nasarieni
53.Și vor spune çei care cred: “Oare açeștia sunt açeia care împart cu Dumnezeu nevoința chezășiilor lor? Sânt ei cu voi, într-adevăr!?”. Zadarniçe sunt faptele lor și devin mai apoi pierzători.
54.O, voi çei çe credeţi! Oricare se depărtează de voi din cauza Reliğiei Lui(*), apoi curând va veni Dumnezeu cu un popor pe care-L iubește şi care Îl vor iubi. Ei vor fi blânzi cu drept-credinçioşii și aspri cu tăgăduitorii. Ei se vor lupta pe calea lui Dumnezeu şi nu se vor teme de ponegrirea vreunui ponegritor. Așa este harul lui Dumnezeu! El dăruieşte oricui voieşte, căci Dumnezeu este Cuprinzător, Ştiutor.
(*) Çei care vă ocolesc sau vă abandonează din priçina faptului că urmați Reliğia lui Dumnezeu
55.Cu adevărat, oblăduitorii voştri sunt numai Dumnezeu şi Trimisul Său, precum şi çei care cred, și çei care întemeiază Comuniunea și dăruiesc Primenirea, căçi ei îngenunche.
56.Iar çei care îi iau oblăduitori pe Dumnezeu și pe Trimisul Său, cât şi pe çei care cred, apoi, negreșit, ei sunt tabăra lui Dumnezeu. Ei vor fi çei predominați!
57.O, voi çei çe credeţi! Nu vă luaţi după açeia care iau reliğia voastră în zeflemea şi batjocură, dintre açeia cărora le-a fost dată Scriptura mai înaintea voastră, şi niçi tăgăduitorii ca aliați, çi temeţi-vă de Dumnezeu, de sunteţi drept-credinçioşi!
58.Iar, atunçi când invitați la Comuniune, ei o iau în zeflemea şi batjocură. Açeasta deoarece ei sunt un popor çe nu judecă.
59.Spune: “O, oameni ai Cărţii! Oare voi ripostați la noi doar pentru că şi noi credem în Dumnezeu și în çeea çe a fost pogorât la noi, şi în çeea çe a fost pogorât înainte? Și, anume de açeea, majoritatea dintre voi sânt stricaţi?”.
60.Spune: “Oare să vă vestesc despre çeea çe este mai rău din açeastă răsplata de la Dumnezeu? Pe oricare l-a blestemat Dumnezeu și pe care El s-a mâniat, apoi l-a făcut dintre açeia care sunt maimuțe și porçi, și slujitori ai Taghutului(*). Açeştia sunt în çea mai rea postură și çei mai rătăçiţi fiindcă echivalează(**) Calea.
(*) Supuși idolatriei și ocultismului de oriçe fel (**) Ei afirmă și propagă idea că există și alte căi de a atinğe feriçirea și mântuirea pe langă Calea lui Dumnezeu.
61.Iar atunçi când vin la voi, ei spun: “Noi credem!”. Însă, de fapt, ei vin cu tăgada şi, firește, pleacă cu ea, iar Dumnezeu ştie prea bine despre çeea çe obișnuiau să ascundă!
62.Și îi vezi pe mulţi dintre ei grăbindu-se spre păcat, abuz şi consumarea distruğerii. Çe rău este çeea çe săvărșesc!
63.De çe nu-i opresc pe ei rabinii şi învățaţii lor ca să mai păcătuiască cu vorba şi dela a consuma distruğerea? Çe rău este çeea çe au cultivat!
64.Și zic iudeii: “Dumnezeu este strâns la mână!”. Mâinile lor sânt strânse şi blestemaţi sânt pentru vorbele lor. Dimpotrivă! Mâinile Sale sânt larg deschise, dăruind oricui voieşte. Și, desigur, çeea çe a fost pogorât asupra ta, dela Domnul tău, sporește multora dintre ei sminteala și necredința. Iar Noi am aruncat între ei vrăjmăşia şi ura până în Ziua Învierii. De fieçe dată când ei aprind focul războiului, Dumnezeu îl stinğe. Ei se străduiesc să semene stricăçiunea pe pământ, iar Dumnezeu nu-i iubeşte pe çei stricători.
65.Iar dacă ar fi un fapt că oamenii Cărţii să creadă şi să se teamă, desigur Noi le-am şterğe relele lor şi i-am primi în Grădinile Plăcerii.
66.Și dacă, într-adevăr, ei ar fi implementat Tora și Evanghelia, cât şi çeea çe le-a fost pogorât de la Domnul lor, ar fi mâncat din çeea çe este deasupra lor şi din çeea çe este sub piçioarele lor. Printrei ei este o comunitate moderată, însă çei mai mulţi dintre ei săvârşesc rele.
67.O, mesağerule! Propovăduieşte çeea çe ţi-a fost pogorât ţie dela Domnul tău. Iar dacă nu façi astfel, apoi nu ai împlinit solia Sa. Însă, Dumnezeu te va proteja de oameni. Fără dubiu, Dumnezeu nu călăuzeşte poporul necredinçioșilor.
68.Spune: “O, oameni ai Cărţii! Voi nu vă sprijiniţi pe nimic câtă vreme nu instaurați Tora și Evanghelia, cât şi çeea çe v-a fost pogorât dela Domnul vostru.”. Și, desigur, çeea çe a fost pogorât asupra ta, dela Domnul tău, sporește multora dintre ei sminteala și necredința. Deçi, nu te mâhni pentru un popor de hulitori.
69.Cu adevărat, açeia care cred, cât și iudeii, sabienii şi nasarinenii, cât și oriçine crede în Dumnezeu şi în Ziua de Apoi şi façe çeea çe se cuvine, apoi nu va fi teamă peste ei şi niçi nu vor fi mâhniţi.
70.Fără îndoială, Noi am încheiat legământ cu fiii lui Israel şi le-am trimis mesağeri. Ori de câte ori le-a venit un mesager cu ceva çe nu era pe placul sufletelor lor, pe o parte dintre ei i-au răstălmăçit, iar pe o altă parte dintre ei i-au uçis.
71.Și ei au socotit că nu-i va apuca discordia, însă au orbit şi au surzit. Atunçi Dumnezeu s-a întors împotriva lor, iar după açeea mulţi dintre ei orbecăie şi nu aud, căçi Dumnezeu vede çeea çe săvărșesc.
72.Fără îndoială, hulesc çei care zic: “Desigur, Dumnezeu este Mesia, fiul Mariei”, deși Cristos Mesia a spus: “O, fii ai lui Israel! Slujiți-i lui Dumnezeu, Domnul meu şi Domnul vostru!”. Negreșit, açeluia care a alăturat lui Dumnezeu, apoi, fără exçepție, îi opreşte Dumnezeu Raiul, iar sălașul lui va fi Focul. Și nu există pentru çei nedrepţi ajutoare.
73. Fără îndoială, hulesc çei care zic:: “Desigur, Dumnezeu este al treilea din trei”, deși nu este dumnezeire decât Dumnezeu Unul. Iar dacă nu vor înçeta cu çeea çe zic, desigur, o osândă dureroasă îi va atinğe pe açeia dintrei ei care hulesc.
74.Apoi, oare nu se vor căii la Dumnezeu și nu-i vor çere iertare, deși Dumnezeu este Iertător, Milostiv?
75. Nu este Mesia, fiul Mariei, decât un mesağer. Adevărat, au dispărut dinaintea lui mesağerii, iar mama sa a fost o cuvioasă adeveritoare. Amândoi mâncau bucate. Privește cum le lămurim Noi açelora semnele, după care bagă de seamă la faptul că se păcălesc!
76.Spune: “Voi slujiți, în locul lui Dumnezeu, la çeva çe nu vă poate nici constrânge şi niçi folosi, deși, Dumnezeu, El este Auzitorul, Ştiutorul.
77.Spune: “O, oameni ai Cărţii! Nu depășiți limitele în reliğia voastră dincolo de Adevăr! Și nu urmaţi poftelor unui popor care, fără îndoială, s-a rătăcit odinioară şi care a rătăcit pe mulţi, căçi au rătăçit deoareçe echivalează Calea.”.
78.Au fost blestemați açeia care au hulit dintre fiii lui Israel, pe limba lui David și çea a lui Isus, fiul Mariei, din cauza că nu ascultau și erau ostili.
79.obișnuiau să nu se oprească din urâçiunea çe o comiteau. Desigur, rău este çeea çe ei obișnuiau să săvârșească!
80.Îi vei vedea pe mulţi dintre ei aliindu-se cu çei care nu cred. Rău este çeea çe a trimis înainte pentru ei sinele lor, căçi a mâniat pe Dumnezeu asupra lor și în osândă vor veșniçi.
81.Iar dacă ar fi crezut în Dumnezeu și în Profet, cât și în çeea çe i-a fost pogorât açeluia, ei nu ar fi apucat pe açeia de aliați. Însă, dimpotrivă, mulţi dintre ei sunt stricaţi.
82.Desigur, tu vei afla că çei mai aprigi oameni în duşmănie faţă de credinçioşi sânt iudeii şi politeiștii. Și, desigur, în apropierea açestora, vei afla un loc de afecțiunie pentru drept-credinçioși dela açeia care spun: “Noi suntem nasarineni!”. Açeasta, deoareçe printre ei sunt preoţi şi călugări și pentru că ei nu se semețesc.
83.Iar atunçi când aud çeea çe i-a fost pogorât Trimisului, le vezi ochii umplându-se de lacrimi din cauza a çeea çe ei recunosc din ale Adevărului. Ei spun: “Domnul nostru! Noi credem! Deçi, însemnează-ne împreună çei care sunt mărturisitori!
84.Și, çe am avea să nu credem în Dumnezeu şi în çeea çe a ajuns la noi din ale Adevărului? Iar noi nădăjduim că ne va primi Domnul nostru în poporul çelor cuvioși.”.
85.Așadar, pentru çeea çe au afirmat, îi va răsplăti Dumnezeu cu Grădini de sub care izvorăsc pârâurile, în care vor veşnici, căçi așa este răsplata făptuitorilor de bine.
86.Iar çei care au tăgăduit și răstălmăçit semnele Noastre, açeia soţii Iadului.
87.O, voi çei çe credeţi! Nu interziçeți bunătăţile pe care le-a îngăduit Dumnezeu pentru voi și nu abuzați. Cu adevărat, Dumnezeu nu iubeşte abuzatorii.
88.Deçi, mâncaţi din çeea çe Dumnezeu v-a dăruit ca îngăduit şi bun. Și temeţi-vă de Dumnezeu, Çel dimpreună cu care sunteți drept-credinçioși!
89.Dumnezeu nu vă va ține cont de pălăvrăğeala din jurămintele voastre, çi vă va ține cont doar de çele pentru care v-ați legat în jurămintele voastre. Așadar, ispășirea pentru açeasta este hrănirea a zeçe sărmani, cu çeea çe în mod obișnuit vă hrăniți familiile, ori să-i înveşmântaţi, ori de nu, să eliberați un înrobit. Iar oriçine nu are putiință: să se pustniçească trei zile! Açeasta este ispășirea pentru jurămintele voastre, atunçi când v-ați legat. Deçi, păziți-vă jurămintele! Aşa vă lămureşte Dumnezeu vouă semnele Sale, pentru ca să puteți să fiți recunoscători.
90.O, voi çei çe credeţi! Într-adevăr, çeea çe intoxică și jocul de noroc, părtinirile idolești și divinația trasului la sorți, sunt o murdărie din lucrarea lui Satan. Deçi, feriţi-vă de ele, pentru ca să puteți feriçi!
91.Fără îndoială, çeea çe vrea Satana este ca să işte printre voi vrăjmăşie şi ură, prin intoxicanți şi jocuri de noroc, și să vă împiediçe dela pomenirea lui Dumnezeu şi dela Închinare. Deçi, sunteți voi, oare, înfrânați?
92.Deçi, supuneți-vă lui Dumnezeu! Și daţi-i ascultare Trimisului și fiți cu băgare de seamă! Iar dacă întoarçeţi spatele, apoi să ştiţi că asupra Trimisului Nostru este doar înştiinţarea çea desluşită.
93.Nu există vreo vină asupra çelor care cred şi împlinesc çele cuvenite referitor la çeea çe au mâncat, de vreme çe se tem de Dumnezeu și cred, şi împlinesc çele cuvenite, după care se smeresc şi cred, după care iar se tem de Dumnezeu şi împlinesc çele cuvenite, căçi Dumnezeu îi iubeşte pe făptuitorii de bine.
94.O, voi çei çe credeţi! Desigur, vă va pune la înçercare Dumnezeu cu çeva din ale vânatului, pe care să-l ajungă mâinile voastre şi suliţele voastre pentru a evidenția Dumnezeu pe çel care se teme de El referitor la nevăzut. Apoi, oricare abuzează după açeasta va avea parte de o osândă dureroasă.
95.O, voi çei çe credeţi! Nu uçideţi vânatul atunçi când sânteți consacrați. Iar oricare dintre voi l-a uçis în mod voit, apoi plata este çeva similar cu çeea çe a uçis, dintre dobitoaçe, după judecata a doi bărbați demni de çinste. Din açelea(*) o ofrandă să ajungă Kabei(**). Sau o ispășire este hrănirea sărmanilor ori o postire echivalentă açesteia, pentru ca să guste conseçințele faptei sale. Scuză Dumnezeu referitor la çeea çe a fost, însă oriçine repetă, apoi se va răzbuna Dumnezeu pe el, căçi Dumnezeu este Atot-Puternic, Stăpân al Răzbunării.
(*) Din dobitoaçe oferıte ca răscumpărare (**) Ka’ba în mahomedanism este construcția în formă de cub, drapată în negru, aflată la Mekka, considerată a fi epiçentrul, borna de referință, către care se orientează mahomedanii atunçi când fac rugăciunile lor și în jurul căreia se învârt în mod ritualic atunçi când fac Hajj-ul lor. În fapt, Ka’ba înseamnă proeminență, çeva ieșit din comun, çeva remarcabil, unic și evident prin valoare, așa cum reise din rădăcina cuvâtului în limba arabă. În contextul coranic se referă la statutul proeminent, de predominare a Casei Sacre în raport cu oriçe altă construcție aflată pe pâmant.
96.Este îngăduit vouă vânatul mării şi bucatele ei ca loc de provizie pentru voi şi pentru çirculație. Și vă este interzis vânatul uscatului cât sunteți consacrați. Și temeţi-vă de Dumnezeu, Açela la care veţi fi adunaţi!
97.A făcut Dumnezeu proemineța (*) Casei Sacre un fundament pentru oameni, precum şi Luna sacră, și Ofranda, și Zgărzile(**). Aceasta pentru ca să ştiţi faptul că Dumnezeu cunoaşte cele din ceruri şi de pe pământ, cât și faptul că Dumnezeu asupra fiecărui lucru este Atotcunoscător.
(*) Vezi nota anterioară (**). (*) În perioada pre-islamică, monoteiștii din peninsula arabică, çei care urmau credința lui Abraham, obișnuiau să poarte un fel de zgărzi, de coliere, de ghirlande, atunçi când țineau post sau când se dedicau lui Dumnezeu.
98.Și să ştiţi faptul că Dumnezeu este Aprig la pedeapsă, după cum Dumnezeu este şi Iertător, Milostiv.
99.Çeea çe este asupra mesağerului este doar înştiinţarea. Iar Dumnezeu cunoaşte atât çeea çe arătaţi, cât şi çeea çe ascundeţi.
100.Spune: “Nu sunt asemenea Răul şi Binele, chiar dacă vă impresionează abundența răului. Așadar, temeţi-vă de Dumnezeu, o, voi care aveți minte, pentru că să puteți fi câștigători!
101.O, voi çei çe credeţi! Nu întrebaţi despre anume lucruri çe v-ar tulbura dacă v-ar fi explicate vouă. Însă, dacă întrebaţi despre açeasta la timpul când se relevă Rostirea, vi se va lămuri vouă. A trecut cu vederea Dumnezeu referitor la açeasta, căçi Dumnezeu este Iertător, Blând.
102.Adevărat, a întrebat despre ele înaintea voastră un alt popor, după care au devenit, din açeastă cauză, necredinçioși.
103.Dumnezeu n-a stabilit nimic despre Bahira, Sa’iba, Wasila, Hami(*). Ba, dimpotrivă: necredinçioșii sunt çei care au născoçit asupra lui Dumnezeu minçiuna, căçi mulţi dintre ei nu gândesc.
(*) trimitere la niște obiçeiuri pre-islamiçe legate de consacrarea unor cămile, în anumite çircumstanțe, ca fiind sfinte
104.Iar când li se spune:“Veniţi la açeea çe Dumnezeu a pogorât şi la ale Trimisului”, ei zic:“Ne este de ajuns çeea çe au aflat despre açesta la strămoșii noștrii.”. Chiar dacă taţii lor nu ştiau nimic și nu erau călăuziţi?
105.O, voi çei çe credeţi! Voi sunteţi răspunzători de voi înşivă. Nu vă poate afecta çel care este rătăcit, de vreme çe sunteţi călăuziţi. La Dumnezeu este întoarcerea tuturor, apoi vă va da de ştire despre çeea çe aţi făptuit.
106.O, voi cei ce credeţi! Nominalizați dintre ai voștri(*), atunçi când moartea se apropie de unul de-al vostru, când este timpul testamentului, doi demni de încredere, dintre voi, sau alți doi dintre străini dacă sunteţi în călătorie pe pâmânt şi cade peste voi urğia morţii. Rețineți-i după Închinare, apoi, dacă aveți temerii, puneți-i să jure pe Dumnezeu: “Noi nu vom schimba açeasta pe vreun preț, chiar de-ar fi o rudă apropiată, și nu vom ascunde mărturia înaintea lui Dumnezeu, căçi, de buna seamă, altfel am fi dintre çei care păcătuiesc.”.
(*)dintre drept-credincioși
107.Iar dacă se dezvăluie asupra çelor doi martori vinovaţia vreunui păcat, apoi să stabiliți alţi doi în locul lor, dinspre açeia care au păcătuit asupra lor primii doi, și să jure pe Dumnezeu: “Desigur, mărturia noastră este mai dreaptă decât a çelorlalţi doi, căçi noi nu am abuzat. Fără îndoială, căçi altminterea am fi dintre çei nedrepţi.”.
108.Astfel este mai potrivit asupra înfățișării ei, ca să se ducă cu mărturia, ori ca să teamă că le vor fi respinse jurămintele lor după angajamentele lor. Temeţi-vă de Dumnezeu şi ascultaţi! Iar Dumnezeu nu călăuzeşte poporul çelor stricaţi.
109.În ziua când îi va aduna Dumnezeu pe mesageri, le va spune: “Ce aveți ca răspuns?”. Ei vor spune: “Nu avem noi cunoştiinţă. Cu adevărat, e la Tine, Tu eşti Cunoscătorul nevăzutului!”.
110.Atunçi, Dumnezeu va spune: “O, Isuse, fiul Mariei! Aminteşte-ţi de harul Meu asupra ta, şi asupra mamei tale, când te-am întărit cu duhul sfinţitor, să vorbești oamenilor din leagăn, dar și la maturitate. Și atunçi când Eu te-am învăţat Scriptura și înţelepciunea, și Tora şi Evanghelia. Iar când ai făcut din lut o formă de pasăre, cu îngăduința Mea, ai suflat asupră-i şi deveni pasăre, tot cu îngăduinţa Mea! Și să tămăduiești pe orb şi pe lepros, cu îngăduinţa Mea! Și, tot atunçi, ai sculat morţii, cu îngăduinţa Mea! Și atunçi i-am ținut departe(*) de tine pe fiii lui Israel, când le-ai adus dovezi vădite. După care au zis çei tăgăduitori dintre ei: “De fapt, este açeasta decât o vrajă vădită!”.
(*) Te-am protjat de ei
111.Și atunci, Eu am dezvăluit çelor dumiriți ca să fie încrezători în Mine și și în mesağerul Meu. Ei spuseră: “Ne încredem!, și Fii-ne martor despre faptul că noi suntem paçificați!”.
112.Și tot atunçi au spus cei dumiriți: “O, Isuse, fiul Mariei, oare poate Domnul tău ca să pogoare asupra noastră un bufet din çer?” El spuse:“Temeţi-vă de Dumnezeu, de sunteţi çei paçificați!”.
113.Ei au răspuns: “Noi vrem ca să mâncăm din el și să potolim inimile noastre, căçi vom știi faptul că, într-adevăr, ne-ai spus adevărul, și vom fi asupra lui dintre mărturisitori.”.
114.Isus, fiul Mariei spuse: “O, Dumnezeule, Domnul nostru! Pogoară-ne nouă un bufet din çer, să fie pentru noi o çelebrare - pentru çel dintâi și çel de pe urmă dintre noi, şi un semn de la Tine. Și înzestrează-ne pe noi, căçi Tu eşti prea-bunul Înzestrător.”.
115.Dumnezeu rosti:“De bună seamă, Eu îl voi pogorî vouă. Apoi, oriçine tăgăduiește după asta, dintre voi, îl voi pedepsi, fără exçepție, cu o osândă cu care nu am mai pedepsit pe çineva dintre lumi.”.
116.Iar atunçi, Dumnezeu a mai spus: “O, Isus, fiu al Mariei! Tu ai spus, oare, la oameni: “Luaţi-mă pe mine şi pe mama mea drept dumnezei, în afară de Dumnezeu?”. Isus a răspuns: “Mărire Ţie! Çe ar fi fost cu mine ca să spun çeea çe nu există ca să fie adevărat. Dacă aş fi spus-o, apoi, fără îndoială, Tu ai fi știut-o. Tu cunoști çeea çe este în sufletul meu, însă eu nu ştiu çe este în sinele Tău. Cu adevărat, Tu eşti Cunoscătorul Nevăzutului.
117.Çeea çe le-am spus lor este decât çeea çe mi-ai poruncit întru açaesta, anume că: “Slujiți-i lui Dumnezeu, Domnul meu şi Domnul vostru!”. Iar Eu am fost un mărturisitor asupra lor, cât am fost printre ei. Apoi, după çe m-ai înălțat, ai fost Tu Supraveghetorul asupra lor. Iar Tu eşti Martor asupra fiecărui lucru.
118.Dacă îi osândeşti pe açeia, apoi, fără dubiu, ei sunt slujitorii Tăi! Iar dacă le ierţi lor, apoi, într-adevăr, Tu eşti Puternicul, Înţeleptul.”.
119.Dumnezeu rosti: “De açeastă zi va profita cuvioșii adeveririlor. Pentru ei sunt în Grădinile çe izvorăsc de dedesupt pârâurile. Ei vor sălășlui astfel veșnic.”. Dumnezeu este mulţumit de ei şi ei sunt mulţumiţi de El. Açeasta este reușita çea mare!
120.A lui Dumnezeu este împărăţia çerurilor şi a pământului şi çeea çe este în ele, căçi El asupra fiecărui lucru este Sortitor!
